Mihai Mateas

Conform datelor anunţate de Ministerul de Interne, în 2009 Poliţia s-a confruntat cu 616 grupări criminale, din care 86% au fost ori anihilate, ori serios afectate în activitatea lor de arestările efectuate.

Ministrul de Interne, Alfredo Perez Rubalcaba, a informat ieri că în 2009 au fost investigate 616 grupări de crimă organizată, din care 360 erau nou-înfiinţate, iar 256 erau deja cu ani de "vechime" în spate, informează ABC.

Din cele 616, 57% (354) au fost complet anihilate, în timp ce 207 (34%) au fost anihilate parţial. Eficienţa forţelor de securitate, a mai spus ministrul, nu poate fi pusă la îndoială, astfel, dat fiind că, din 10 grupări criminale, 9 au fost ori desfiinţate, ori au fost serios "avariate".
Altfel, dacă în 2004, numărul arestărilor a fost de 3.581 de persoane, în anul trecut numărul acestora a crescut la 5.881 de persoane.

În 2004-2006, numărul grupărilor criminale a scăzut

Ceea ce a omis, însă, Rubalcaba din darea lui de seamă a fost cealaltă faţă a monedei, care evidenţiază o mai mare prezenţă a grupărilor criminale în Spania sau, cel puţin, o mai eficientă acţiune a Poliţiei şi Gărzii Civile în arestarea membrilor acestor grupări. Conform datelor ABC, în 2003 existau în Spania 542 de grupări de crimă organizată, număr care a scăzut sub 500 pe durata anilor 2004, 2005 şi 2006, crescând însă în 2007 la 564.

Datele arată, deci, că în şase ani au crescut reţelele de crimă organizată cu 12% (8,5% dacă se ia drept punct de referinţă anul 2007), ceea ce se traduce printr-o criminalitate crescută. Cu toate acestea, Forţele de Securitate ale Statului reuşesc să anihileze 86% dintre acestea în mai puţin de trei ani de activitate ale bandelor de răufăcători.

Rubalcaba a mai declarat că pedepsele din Spania sunt foarte dure pentru membrii acestor grupări, ceea ce au reiterat şi responsabilii Poliţiei şi Gărzii Civile. Ceea ce acuză însă reprezentanţii forţelor de ordine nu este un Cod Penal neadecvat ci faptul că judecătorii nu ţin cont de acuzaţiile de asociere ilicită, ceea ce face ca, în general, sentinţele să fie destul de blânde. Acum câteva luni a fost cazul lui Zakhar Kalashov, numărul unu al mafiei georgiene, care a fost învinovăţit de spălare de bani, nu şi de asociere ilegală.

Traficul de droguri, activitatea criminală numărul 1

În privinţa activităţii infracţionale ale grupurilor de crimă organizată detectate în 2009, traficul de droguri este pe locul 1, 462 de grupări din 616 dedicându-se acestei activităţi. Pe locul doi se situează grupările care comit delicte contra patrimoniului şi ordinii socioeconomice (340), urmate de cele care comit infracţiuni contra persoanelor şi libertăţii (117), traficului de persoane şi imigraţie ilegală (40) şi delicte de corupţie (25). Majoritatea grupărilor nu au un singur "domeniu de activitate", de aceeea ele apar în dreptul mai multor infracţiuni comise.

Din punct de vedere al naţionalităţii persoanelor arestate, nu s-au oferit date concrete, decât că, în 2009, din cei 5.881 arestaţi, 2.887 erau spanioli, 868 din alte ţări UE şi 2.126 din alte ţări. Deci, numărul străinilor care comit infracţiuni pe teritoriul Spaniei îl depăşeşte pe cel al spaniolilor.
Acum câţiva ani, după spanioli, cei mai mulţi infractori erau columbieni, marocani şi români.